Asigurarile auto RCA: probleme şi solutii
Întotdeauna au existat cazuri în care asiguratorii au refuzat despăgubirea daunelor sau au amânat pe un termen foarte lung plata acestora. O soluţie pentru creşterea calităţii serviciilor de despăgubire este introducerea sistemului de compensare directă.
Asigurarea de răspundere civilă auto era până nu demult singura asigurare obligatorie din România. Aceasta este reglementată prin legea Asigurărilor din 1995, împreună cu Normele de aplicare actualizate conform căreia persoanele fizice şi cele juridice, care deţin autovehicule supuse înmatriculării în România, sunt obligate să le asigure pentru cazurile de răspundere civilă, ca urmare a pagubelor produse prin accidente de autovehicule pe teritoriul României.
Piaţa asigurărilor auto nu a fost niciodată profitabilă pentru societăţile de asiguraredin domeniu şi s-a încercat controlul de-a lungul timpului al daunelor şi al despăgubirilor prin introducerea sistemului Bonus Malus în 2010 pentru persoanele fizice şi în 2012 pentru persoanele juridice. Prin acest sistem se urmăreşte identificarea şi penalizarea cu până la 100% la preţul asigurării RCA pentru cei ce produc accidente. Şoferii fără incidente sunt răsplătiţi cu o reducere de până la 50% din preţul de bază al asigurării RCA.
Pentru că singurul criteriu după care se asigură şoferii este preţul, mai toată lumea se orientează către un RCA ieftin, neluând în considerare alţi factori precum seriozitatea asiguratorilor. Dintotdeauna au existat cazuri în care asiguratorii au refuzat despăgubirea daunelor sau au amânat pe un termen foarte lung plata acestora, contribuind astfel la starea de nemulţumire a populaţiei legat de asigurările obligatorii auto.
O soluţie pentru creşterea calităţii serviciilor de despăgubire este introducerea sistemului de compensare directă. Implementarea sistemului de compensare directă ar funcţiona astfel: în cazul coliziunii a două vehicule înmatriculate în România, dauna se va aviza direct de Asiguratorul păgubitului care va plăti despăgubiri pentru avariile vehiculului, a vătămărilor corporale şi a avariilor bunurilor păgubitului sau a pasagerilor din vehiculul păgubitului. Asiguratorul păgubitului ar fi obligat să plătească daunele în numele Asiguratorului vinovatului, urmând ca reglarea despăgubirilor să fie realizată, ulterior, printr-un organism de clearing. Astfel ar scădea timpul de despăgubire şi ar produce o competiţie sănătoasă între asiguratori, bazată pe calitatea serviciilor oferite.
Sistemul de compensare directă ar schimba lucrurile şi ar pune calitatea serviciilor pe primul loc iar tarifele RCA ar scădea datorită efectului direct al concurenţei sănătoase. Nu ne rămâne decât să vedem cum se vor reglementa lucrurile în acest domeniu.